Pe când admiterea României în Secuime?

 Popa Laszlo Tokes, convertit cu largul sprijin pedelist în europarlamentar, n-are somn, dacă nu tulbură mereu apele. Luni l-a prins iar strechea şi a anunţat că a făcut deja demersuri şi strânge semnături pentru o „iniţiativă civică europeană privind autonomia comunităţilor istorice maghiare”. Proiectul, adaugă belicosul domn, a fost deja depus la Biroul juridic al Parlamentului European, iar după adoptare, ar deveni obligatoriu pentru statele vizate, recte România, Serbia, Slovacia, Ucraina. „Pentru noi, precizează ipochimenul, anul acesta va fi Anul Autonomiei”.

Nu întâmplător, provocarea vine la câteva zile după ce – sub şantajul cu negocierile de admitere în UE – Sebia a fost obligată să recunoască Republica Kosovo, proclamată unilateral, iar altor cinci state (România, Spania, Grecia, Cipru, Slovacia), care, din motive întemeiate şi lesne de priceput, refuzaseră să se alinieze, o rezoluţie a Parlamentului European, sub influenţa Partidului Popular European, din care şi Tokes face parte, le cere să accepte Kosovo aşa cum e. Politica faptului împlinit.

Trebuie să fii struţ şi să-ţi bagi capul în nisip, făcându-te că nu vezi agresiunile la adresa statalităţii României, la condiţia ei de stat naţional, suveran, independent, unitar şi indivizibil, agresiuni pe care extremiştii maghiari, iar nu populaţia de etnie maghiară din Transilvania le-au îndesit în ultimul an. Trebuie să ai memoria primejdios de scurtă, ca să uiţi de provocările – adesea încurajate şi chiar iniţiate de înalţi oficiali de la Budapesta – legate de tentativa de reînhumare a unui bard horthyst, de reabilitarea unui criminal de război, de frecventele manifestări sub slogane ca „Secuimea nu_i România” sau „La revedere România!”. Ori să accepţi ameninţarea cu moartea a unei eleve doar pentru că a purtat o panglică tricoloră, sau să permiţi directorului unui liceu covăsnean să ceară elevilor români să plece din şcoală, pentru simplul motiv că au rugat ca tabloul de sfârşit de an să amintească şi de ei, de români. Trebuie să nu vezi cu ce intensitate au loc asemenea făcături ordinare, ca să nu te întrebi de ce reacţia autorităţilor româneşti e bearcă, e slăbănoagă. De la „preşedintele tuturo românilor”, cunoscut amic al lui Tokes şi al lui Orban Viktor, nici nu-i cazul să ne aşteptăm la mai mult decât la un hăhăit, şi acela la presiunea opiniei publice din ţară, pe culoarele Bruxelles-ului. Unde, îmbrăţişându-l pe Orban, l-a rugat duios „Mai uşor cu pianul pe scări!”. Probabil că-şi pregăteşte rezidenţa la vila din Covasna (scoasă de pe lista celor puse în vânyare de RAAPPS), după ce predă cheile Cotroceniului.

Totuşi, fără a inflama câtuşi de puţin spiritele, însă punând lucrurile la punct, în consens cu normele internaţionale, cu valorile europene – naţiunea română are dreptul să-şi vadă Guvernul şi Parlamentul de 70% USL trezindu+se. Iar nu asistând pasive la bazaconii vânturate inclusiv de un cunoscut „pro-democrat”, cum este aceea că ar fi posibil ca, după dezbaterea constituţională, să se modifice Articolul 1 din Legea fundamentală. Adică exact acele prevederi care declară imuabile suveranitatea, independenţa sau integritatea teritorială a României. În acest ritm şi cu asemenea atitudini de mămăligă, te poţi întreba cât va dura până să survină, pe aceeaşi canava a faptului împlinit, ideea aberantă a „admiterii României în Ţinutul Secuiesc”, nu în Schengen, a impunerii pentru români, aşa cum vedea un scelerat, a posesiei paşaportului spre a putea călători în propria ţară.   http://jurnalul.ro/editorial/pe-cand-admiterea-romaniei-in-secuime-642244.html

Anunțuri

2 păreri la “Pe când admiterea României în Secuime?

  1. Tokes anunţă o iniţiativă civică europeană pentru autonomia maghiarilor din ţările vecine
    Laszlo Tokes anunţă că face demersuri pentru o „iniţiativă civică europeană privind autonomia comunităţilor istorice tradiţionale maghiare”, care vizează toate statele vecine Ungariei, „cu respectarea suveranităţii şi limitelor graniţelor acestor ţări”. …..

    Tokes a afirmat, luni, într-o conferinţă de presă, că a început demersurile pentru lansarea unei „iniţiative civice europene privind autonomia comunităţilor istorice tradiţionale maghiare” din toate statele vecine Ungariei, iniţiativă pentru care se vor strânge semnături, urmând ca apoi, cu sprijinul autorităţilor de la Bruxelles, aceasta să fie adoptată la nivel european şi obligatorie de aplicat pentru statele respective, transmite corespondentul MEDIAFAX.
    Tokes a spus că procedura este în curs de derulare, proiectul fiind depus la un birou juridic al Parlamentului European, care îi analizează legalitatea.
    „Se ocupă fostul deputat Szilagyi Zsolt (fost deputat UDMR, acum angajat al biroului europarlamentarului Tokes – n.r.). Am înaintat textul nostru de iniţiativă spre un control de normă legală, juridică, spre biroul respectiv de la Bruxelles şi aşteptăm textul lor (al comisiei juridice a Parlamentului European – n.r.). În orice caz, pentru noi anul acesta va fi Anul Autonomiei şi vom face tot posibilul pe plan politic şi pe plan juridic astfel încât cauza autonomiei să avanseze”, a spus europarlamentarul.
    El a comparat iniţiativa cu cea a românilor care au dorit Unirea din 1918.
    „Luăm exemplul de la strămoşii dumneavoastră români de la începutul secolului XX, care au avut ca scop principal dobândirea autonomiei în Ungaria de atunci”, a afirmat el.
    Întrebat în ce anume ar consta autonomia pe care o vizează şi ce forme ar lua aceasta, Tokes a spus că este vorba în principal despre trei niveluri de autonomie.
    „Avem un proiect de multiplă autonomie, ar fi nevoie de o conferinţă întreagă ca să vă informăm despre asta, dar în principal ar fi vorba despre autonomie teritorială, culturală, personală, de autonomia acelor localităţi care au o minoritate majoritară, care au nevoie de un statut special, dar putem vorbi şi despre autonomia unor aglomerări urbane, precum Cluj şi Braşov, unde procentul minorităţii maghiare este mare şi pentru care, ca şi la Bruxelles, pe baza înţelegerii locuitorilor, s-ar putea crea un statut special care i-ar putea avantaja pe toţi locuitorii”, a declarat Tokes, adăugând că aceste forme de autonomie specială ar putea fi dobândite de comunităţile maghiare în urma unor înţelegeri cu românii.
    El a precizat că „iniţiativa civică europeană privind autonomia comunităţilor istorice tradiţionale maghiare vizează toate comunităţile maghiare din ţările de lângă Ungaria, cu respectarea suveranităţii şi limitelor graniţelor acestor ţări”, referindu-se la România, Serbia, Slovacia şi Ucraina.CITESTE AICI

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s